| 1.
|
SUCCED'A, succ'ed, vb. I. 1. Intranz. A urma imediat după altcineva sau după altceva (în spaţiu, în timp). ♦ Refl. A urma unul după altul. 2. Intranz. si tranz. A prelua funcţia sau bunurile cuiva prin succesiune; a mosteni. [Var.: (rar) succ'ede vb. III] - Din fr. succ'eder, lat. succedere. Sursă
: DEX'98
( 41613)
- bogdang |
| |
| 2.
|
A succeda ≠ a preceda
Sursă
: Antonime
(69293)
- siveco |
| |
| 3.
|
SUCCED'A vb. v. mosteni.Sursă
: Sinonime
( 212263)
- siveco |
| |
| 4.
|
SUCCED'A vb. 1. v. perinda. 2. a se perinda, a se vântura. (Multă lume se ~ pe acolo.) 3. a se pe-rinda, a se scurge, a urma, (înv. si pop.) a se petrece. (Masinile se ~ una după alta.) 4. a se însira, a se însirui, a se perinda, a se rândui, a urma. (Zilele se ~ unele după altele.) 5. a-i urma. (I-a ~ în funcţie.)Sursă
: Sinonime
( 212262)
- siveco |
| |
| 5.
|
succed'a vb., ind. prez. 1 sg. succ'ed, 3 sg. si pl. succ'edă; conj. prez. 3 sg. si pl. succe'adă
Sursă
: DOR
(285141)
- siveco |
| |
| 6.
|
A SUCCED'A succ'ed 1. intranz. A urma înlocuind (în timp sau în spaţiu). Ziua succedă nopţii. 2. tranz. pop.A substitui în timp (preluând obligaţiile). A-l ~ pe presedinte. /<fr. succ'eder, lat. succedere
Sursă
: NODEX
(354975)
- siveco |
| |
| 7.
|
A SE SUCCED'A pers. 3 se succ'ed intranz. A se substitui pe rând, consecutiv (în timp); a se rândui. /<fr. succ'eder, lat. succedere
Sursă
: NODEX
(354976)
- siveco |
| |
|
|